Elena Icleanu

Sunt un romantic incurabil…

De fiecare dată când încerc să mă las, sfârşesc prin a o lua de la capăt

în ritmuri nebune născute-ntr-un refren, pe toba mare. Realizez că exagerez când deja este prea târziu.

 

Sunt un suflet nemuritor…

ştiu asta pentru că în fiecare zi îmi leg şireturile cu mâna stângă,

urmăresc noaptea cum bate la uşă de pe marginea balconului

şi aştept răsăritul soarelui înainte ca ziua să apună.

 

Sunt o umbră rătăcitoare…

asta mi s-a spus din prima zi când am îndrăznit să deschid borcanul cu miere

am zărit în el soarele şi am vrut să-l am doar pentru mine,

l-am furat şi l-am ascuns într-un vers memorat dintr-un poem de Nichita.

 

Sunt un samurai nebun…

de fiecare dată când onoarea îmi este în pericol comit seppuku.

Se întâmplă destul de des, însă am început să mă obişnuiesc cu asta

de când am înlocuit ziua cu noaptea şi visul cu o carte de pe noptiera din sufragerie.

 

Am realizat că nu mai Sunt…

când am compus prima poezie,

când haosul m-a inundat schizofrenic,

când l-am sărutat pe Venus într-o zi de vară şi i-am mărturisit că a fost fără pasiune.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s